sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Povestea jucariilor

                                                        Bonjour, amici copilarosi! :)

Azi va voi scrie o compunere despre....va zic mai tarziu, vreau sa va tin in suspans! :) Deci, sa va zic cum a inceput:
       Azi am fost la dentist si mi-am scos un coltisor de dinte(dintele cazuse de la o carie, a mai ramas doar coltisorul..)...ma rog, si nu am scos niciun sunet...:) Si mama a zis ca-mi ia un cadou ca am fost cuminte la dentist(deci am stat 2 ore acolo, sincer, dar nu doar pentru coltisor, si pentru altele). Si am fost la engleza, m-am intors si...BAM! O jucarie in masina! :) Nu va zic ce e...e strict secret! ;) Asaaa, si, pe drum spre casa, mama a oprit la Kaufland sa luam cateva chestii. Si cat timp mama a fost inauntru, eu(cu jucaria in brate :)) ) m-am gandit la o compunere despre....TOT NU VA ZIC!!! :)) SUSPANSUL CONTINUA!!! :) Asa, stiu ca trebuia sa incep cu povestea de la Kaufland incolo, dar am vrut sa va zic cum am primit acel cadou! :) Asa, ca sa nu va mai tin in suspans, povestea incepe! (Puneti-va pijamalele, papucii-iepuras, asezati-va pe canapea cu o punga de popcorn si savurati urmatoarea poveste pe care am s-o scriu acum!


                                                 Jucariile din camera

       Este iarna. Mai exact, ajunul Craciunului. Fulgii delicati de nea zboara gratios pe cerul de catifea. In casa Mihaelei era spiritul adevarat de Craciun: Tata aranja bradul, mama gatea, iar Mihaela...facea un desen.
       Ea statea linistita in camera ei, inconjurata de jucarii cu fete prietenoase. Ea le spuse jucariilor:
       -Of, ce as vrea sa puteti sa vorbiti cu mine...Ne-am distra de minune!
Isi dorea enorm sa poata vorbi cu jucariile. Era visul ei de cand avea 3 ani.
       Deodata, o voce calduroasa se auzi:
       -Mihaela, poti sa ma ajuti, te rog? era mama ei.
       -Sigur, mami!
Si fugi in bucatarie. Cat timp o ajuta pe mama ei, in camera fetitei era o revolta:
       -Ei, si acum ce ne facem?
       -Nu stiu, e clar ca nu ne mai vrea...
       -Da! Ea se joaca acum doar pe tableta, nu cu noi! Si doar din cand in cand ma face cate un desen...
       -Idei? Cineva? Oricine! Da, Barbie, ai vreo idee?
       -Da, chiar am...ce ar fi sa imi fac parul cu mai multe bucle? Si poate si cateva suvite...
Toti se asteptau sa zica ceva de genul asta...si prin toti, ma refer la, ati ghicit, jucariile din camera Mihaelei!
       -Martinel, vreo idee?
       -Aaaaam...ce?
Nimic nou...
       -Alba-ca-Zapada! Tu ai vreo idee ce am putea sa facem?
       -Da, ce ar fi sa ne aranjam intr-un mod special, ca sa ne vada, iar pe tablita sa scriem ,,Joaca-te cu noi!". Ar fi o idee, nu?
       -Da, intr-adevar. zise Scufita-Rosie.
 Se pare ca ea era cam liderul lor. :)
       -Alte idei? Dumbo? Spiderman? Pantera Roz? Idei?
Spiderman zise:
       -Stiu! Ce ar fi daca as infasura-o pe Mihaela in panza mea, ca sa vada cum ne simtim noi: vechi, buni de nimic.
Toti isi dadura ochii peste cap.
       -Ce ar fi daca m-as strecura pana la usa bucatariei, sa ciocanesc putin, apoi sa stau pe jos, de parca m-a uitat acolo? zise si Pantera Roz.
       -Hmmm, poate fi o idee! Restul, care idee vi se pare mai buna? Cea a Albei-ca-Zapada sau a Panterei Roz?
       -Pantera! Alba-ca-Zapada! Pantera Roz!! Albaa!!! Pantera!Alba! strigara cu totii.
       -Heeei, stop! Sa facem altfel. Aici sunt doua cutii: Una roz si una alba. Cea roz e pentru Pantera Roz, si cea alba pentru Alba-ca-Zapada. Aici sunt biletele. Puneti doar un biletel in una din cutii. Nu aveti voie sa puneti in ambele sau intr-una mai multe biletele. Siiiii....START!
Dupa cateva minute, toate cutiile erau pline si nu mai era niciun biletel.
        -Gata? zise Scufita Rosie.
        -Daaaa!!!!strigara toti.
        -Bun! Sa incepem sa le numaram.
Dupa cateva minute, toate biletelele erau numarate.
        -Biiiiine, uitati rezultatele: Pantera Roz: 246 de voturi. Alba-ca-Zapada:246...CEEEE????? EGALITATE?!?!?
        -Ce? Nu are cum sa fie egalitateee, nu, nu nu...n-are cum, va zic! N...nnuuuu are cum sa se intample asa ceva! Va zic eu ca nu are cum sa fie egalitate. O, si, apropo, nu are cum sa fie eg...ggg...alitatee, sa stiti! Deci, credeti-ma! Pe bune, nu are cum sa...
        -Daaa, daaa, am inteles...Stati putin, eu nu am votat! Hei...se pare ca votul meu e decisiv...ma duc sa votez...HEEEEI! Nu mai sunt biletele! Ei, fara biletel, votul merge laaa...ALBA-CA-ZAPADAAA!!
        -Yeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeyyyyyyyyyyyy!!!!!!!Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu, huaa! se auzi in multime.
        -Ok, sa incepem planul. Powerpuff, tu vei scrie pe tabla. Restul, hai sa ne asezam in forma de inimioara.
        -Cred ca am terminat. Powerpuff, gata?
        -Gataaa!
        -Super, zboara pana sus sa vezi daca e perfect aliniat.
        -Aaaam, bineee, totul pare ok...staaaai, Martinel, mai la stanga...nuuu, stanga cealalta...Asaaa, perfect!
        -Ok, Mr. Camionescu, mergi la bucatarie, claxoneaza o data, apoi vino repede.
        -S-a facut, sefa!
Si merse la bucatarie.
        -Tiiiiit, tiiiiiiiiiiiiiiiiiiit!!!!
Toate jucariile ii sopteau:
        -Vino! Repedeee!
Si "fugi" in camera si se aseza la o parte.Mihaela intra in camera.
        -O, vai!...Am uitat sa intru azi pe Subway Surfers! Dar...ia stai, nu eu am aranjat asa jucariile! Si...ce scrie acolo? ,,Joaca-te cu noi!"...Asta inseamna...Hiiiiii, JUCARIILE POT VORBI! JUCARILE AU VIATAAA! NU POT SA CRED! Sunt atat de fericitaaa!!!!! Hai, spuneti ceva!
        -Aaaam, buna, Mihaela. Noi suntem foarte bucuroase ca ai descoperit aceasta gaina...aaam...pardon, taina.
        -Voiam de mult sa descoperi acest secret! Dar nu ai putut, fiindca nu prea ti-a pasat de noi!
        -Vaaai, dar cum sa nu imi pese de voi? zise fetita. Eu nu prea ma mai joc cu voi pentru ca am crescut si vreau niste jucarii mai...avansate, de exemplu, acum ca puteti vorbi, ma voi juca mult mai mult cu voi!
        -Promiti? strigara toti in cor.
        -Promit! zise bucuroasa fetita. Hei, mi-a venit o idee! Ce ar fi sa facem o petrecere cu ceai?
        -Suuuuuupeeer!!!!! strigara cu totii.
Si au mers pe covorul multicolor al Mihaelei. Ea puse multe farfurioare(cam inghesuite) si canute de portelan. Toti se asezara si incepura sa palavrageasca.
        -Martinel? Vrei un cubulet de zahar sau doua? zise fetita.
        -Aaaaam, nu te supara, dar vreau trei! :)
        -Ooo, nicio problema!
        -Hmmm...parca lipseste cineva...aaa, da! Mr. Camionescu! spuse Pantera Roz.
        -Prezent la datorie! zise rapid Mr. Camionescu, ascuns sub plapuma.
Cu totii rasera in hohote(nu mi se pare prea haios, dar cam de-astea sunt in desene si de obicei toata lumea rade! :) ). Dupa vreo jumatate de ora, mama(care era in bucatarie)ii zise Mihaelei:
        -Mihaela, este deja ora 10 si jumatate! Trebuie sa te culci!
        -Bine, mami! Acum ma urc in pat!
        -Ok!
Mihaela sopti spre jucarii:
        -Trebuie sa ma culc, vorbim maine, culcati-va si voi!
        -Oooof, bine, dar maine...putem sa facem petrecere in pijamale?
        -Bine! De abia astept! Somn usooor!
        -Somn usor, Mihaela! soptira jucariile.
        Si asa s-a terminat povestea mea: Mihaela are acum 492 de BFF :))) si ziua urmatoare a fost cel mai frumos Craciun si..cea mai frumoasa petrecere in pijamale! :)


Ei, cam asta a fost povestea de azi, sper ca v-a placut! Pe data viitoare! ;)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Casuta pentru gandurile voastre